Tema de vacanţă: despre documentul PNL şi dezvoltarea Iaşului

 La recomandarea dlui Adrian Craciunescu am studiat (prin studiat înţelegând citit de mai multe ori :D)  prezentarea viziunii de dezvoltare urbană a PNL Iaşi. Am regăsit în text destule idei proprii, deci textul este bun :P. Lăsând glumiţele la o parte, aş spune că echipa PNL  a produs un document care într-o formă mai riguroasă şi detaliată  poate constitui o bază pentru dezvoltarea ulterioară a judeţului şi a municipiului Iaşi.

Fiindcă nu are rost să comentez fiecare punct al documentului, (de fapt are dar nu mă învrednicesc până într-atât) am să dezvolt pentru început  câteva opinii despre cum văd eu în mare dezvoltarea oraşului, referindu-mă doar tangenţial la problemele interne şi structurale pe care le are în prezent Iaşul.

Datele ar fi urmatoarele:

Avem  o structură numită Zona Metropolitană Iaşi. Aici ar avea loc o întreagă discuţie despre ce aşteptări a împlinit sau nu această structură, dacă în actuala formă este cea mai potrivită şi dacă este funcţională la modul real sau doar (ca multe alte lucruri autohtone)  o formă cu un fond …transparent. Cred că punctul central al dezvoltării oraşului Iaşi şi a zonei lui "metropolitane" este definirea limitelor în care acesta se va dezvolta, în următorii 5,10, 30, 50 de ani.

Întrucât Iaşul se doreşte de prin aprilie 2004 centrul Zonei Metropolitane Iaşi care îşi asumă ca misiune "Transformarea Zonei Metropolitane Iasi, centru economic, universitar si academic de traditie, intr-o comunitate metropolitana dezvoltata policentric, prin crearea unui pol regional al cunoasterii si competitivitatii – articulatie de importanta a Uniunii Europene cu spatiul extracomunitar" (de  aici ) ar trebui ca această structură sa fie eficientizată şi poate, redesenată. 

 Şi cu asta ajungem la punctul 2.

Avem 3 proiecte majore despre care s-a discutat şi încă se discută peste saturaţie în presa locală, dar a căror evoluţie este (atunci când este) destul de lentă: 

Şoseaua de centură

Aeroportul

Autostrada Est-Vest.

Esenţa o constituie armonizarea acestor structuri, atât în intercorelarea/interconectarea lor cât şi cu dezvoltarea viitoare a oraşului.  La pagina 30, Propuneri, punctul 7: Definitivarea traseului centurii ocolitoare pe directia est şi cuprinderea în cadrul acestei structuri a Aeroportului. Şoseaua de centură trebuie să joace un rol deosebit pentru oraş prin delimitarea clară a zonelor de interes rezidenţial, industrial, comercial şi conexiunile spre principalele zone de interes, respectiv : aeroport, zone industriale, zone de frontieră cu Republica Moldova. Poziţia oraşului Iaşi la extremitatea de est a UE ar trebui să-i asigure o dezvoltare deosebită în ceea ce priveşte relaţiile comerciale.

Întrucât proiectul autostrăzii se suprapune ca direcţie cu “inelul roşu”, latura de nord a centurii, trebuie de la bun început proiectate într-o relaţie cât mai armonioasă cele 2 rute, plus legătura cu Aeroportul. Întrucât acesta este gândit să fie extins către sud-est, va putea fi conectat pe latura sudică la sistemul de cale ferată (în prezent linia Iaşi-Ungheni).

Autostrada Est-Vest se presupune ca va ocoli Iasul prin nord, mergand catre punctul de vama Sculeni

Centura ocolitoare in proiect - cu rosu inelul de nord si cu albastru cel de sud

Iaşul se situează (şi) pe şesul râului Bahlui. Astfel, în amonte şi în aval există o importantă suprafaţă de teren drept, care este în «plină dezvoltare » în partea de amonte (spre Leţcani).  Acestei zone i-ar trebui acordată o importanţă specială. La pagina 22 : Măsuri urbanistice imediate :  – crearea unei oferte pentru amplasarea de noi antreprize şi rezervarea terenurilor din aceste zone(…) Întrucât zona s-a dezvoltat prin popularea cu unităţi comerciale mari – supermarketuri, şi comercial – industriale – hale, depozite, reprezentanţe auto, la care se adaugă dezvoltarea localitatilor existente – Valea Lupului, Leţcani, Podu Iloaiei şi satele aferente, avand în plus infrastructura rutieră şi feroviară, plus cursul Bahluiului, ar trebui avut în vedere dezvoltarea unei infrastructuri adecvate – mă gândesc la transport în primul rând, care să descarce din aglomeratia de pe drumul european 583; aceaşi dezvoltare pe şesul Bahluiului e probabilă şi în zona de aval – estul oraşului, mai ales ca acest sector beneficiază de o deschidere mai mare – şesurile reunite ale Bahluiului, Jijiei şi Prutului.  În perspectiva în care R. Moldova va deveni vreodată parte a UE, acest şes ar putea fi deveni o zonă de dezvoltare comercială-industrială precum cea din vest, în relaţie cu oraşul Ungheni aflat pe malul opus. O altă direcţie de valorificare (de preferat aş spune eu) ar putea fi amenajarea unor trasee turistice, piste de biciclişti şi a unor zone de agrement şi relaxare, întrucât apropierea celor 3 râuri,  lunca Prutului, polderele şi infrastructura hidro existentă (făcută şi...abandonată), ar putea fi amenajate, extinse şi utilizate în acest sens. Dată fiind distanţa de 15 km până la Ungheni, ar putea fi realizat un canal navigabil care să lege cele 2 oraşe, fie în scop turistic, fie şi comercial.

Şi dacă aeroportul va deveni internaţional, zona sa terminală din sud – legată la calea ferată va duce probabil la o dezvoltare a zonei în acest sens.

Revenind la ZMI ar trebui spus că dacă Iaşul va creşte în suprafaţă ar putea beneficia de pe acum de o trasare adecvată a viitoarelor spaţii verzi, zone de construit, zone de infrastructură. Accentuez ideea de spaţii verzi extinse întrucât astfel s-ar putea proteja, pune în valoare şi extinde pădurile, crângurile şi suprafeţele de luciu de apă de pe lângă Iaşi, oraşul (zona metropolitană) având astfel şansa să devină mai verde, putând avea o medie de spaţiu verde peste media naţională şi una la nivel european pe cap de locuitor.

Sunt cateva propuneri în documentul PNL care îmi plac în mod deosebit : la pagina 31, punctul 10: Crearea unei zone pietonale centrale şi punctul 11: amenajarea unui pasaj subteran in zona Palat.

Şi la capitolul Infrastructură feroviară avem câteva propuneri foarte bune; la pagina 36: 1. dezvoltarea infrastructurii feroviare pentru tramvaie cu precădere pe zonele perimetrale centrului (...)

2. Realizarea de căi de rulare separate de infrastructura rutieră pentru posibilitatea unei viteze mai mari de deplasare 3. prioritatea în intersecţii pentru tramvaie (...)

 Pagina 37 punctul 2 : Crearea de retea de transport in comun in Zona Metropolitana pe ruta Podu Iloaiei, Letcani, Valea Lupului, Iasi, Barnova, Ciurea utilizând căile ferate, investind în staţiile de oprire şi în motoarele electrice. O idee excelentă. 

Pagina 38 : reţeaua feroviară e insuficient folosită şi nu contribuie la dezvoltarea zonelor adiacente.

Mutarea depoului ratb de la gară şi realizarea de parcare subterana cu parc deasupra –  Da.

La pagina 52 am remarcat propunerile pentru îmbunătăţirea transportului cu tramvaie.

Propunerea 2 de la pagina 53 : eliminarea traseului de tramvai din zona Podu de piatră – Ţesătura  nu o înţeleg. De ce această măsură...?

Privind în mod special la modul macro, în sensul dezvoltării şi extinderii Iaşului, este evident că acesta creşte în zonele unde infrastructura e mai dezvoltată, şi anume în zona de şes, pe cursurile de apă. Indiferent însă de această "desificare", pe aceste direcţii ar trebui acordată o importanţă specială transportului în comun folosind infrastructura de cale ferată existentă şi, în egală măsură, amenajarea de piste pentru biciclişti şi alte chestii ecologice. Datorită terenului drept şi folosind şi prezenţa malurilor de apă, pistele ar putea fi foarte eficace în asigurarea unei bune conectivităţi de-a lungul văilor apelor, în plus s-ar putea constitui  în trasee pitoreşti pentru cicliştii tot mai numeroşi ai oraşului.

Despre propunerile mai detaliate asupra traseelor urbane şi tuturor ideilor (repet, valoroase) pe care echipa PNLului le-a prezentat in acest document.......cred că ar trebui discutat pe fiecare punct în parte şi analizat într-un mod mai ştiinţific, pe fiecare capitol (urbanism, mediu, transport rutier, ferat, amenajarea teritoriului etc). La un moment dat dl. Adrian a  comentat vis a vis de acest document , cum ca ar fi puţin cam....ghiveci sau varză :D (cred că asta era ideea, expresia exactă nu o reţin) .... Ce pot spune e că pentru mine ca  amator şi visător de cai şi spaţii verzi (şi amenajări urbane decente) în timpul liber ...este suficient de riguros şi înşiră mulţumitor ce ar trebui facut în Iaşi şi împrejurimi. Cum ar trebui făcut....prin ce metode efective şi clare...documentul nu spune şi probabil nici nu şi-a propus acest lucru. Un specialist însă vede lucrurile diferit şi minusurile şi lacunele mai clare. Ideile în marea lor majoritate îmi par foarte bune. 
Precizez că am conturat mai mult o privire macro asupra problemei...complexitatea subiectului abordat de documentul PNL a făcut să încep de mai multe ori acest "răspuns" şi să mă pierd în detalii (semnificative :D) de mai multe ori. Sper ca acest crochiu să definească cât de cât clar un punct de vedere, în speţă al meu.  

Cum n-am mai scris toată vara pe blog, semnalez abia acum articolul domnului Sorin Cristian Semeniuc despre salvarea Casei Xenopol din Iaşi, apărut la începutul lunii în Dilema Veche, în care am găsit istoricul  clădirii.  Recomand şi restul articolelor domniei sale iubitorilor de istorie a Iaşului. Titluri precum Tristeţea Palatului Braunstein, Istoria Hotelului Binder tinde să mai existe doar pe Facebook,  Cum se pune cruce crucii lui Ferentz sunt sugestive pentru perspectivele "luminoase" ale patrimoniului construit ieşean.